...si putin imi pasa
Incep sa ma intreb daca sunt eu o persoana enervanta, egoista si mandra. Recunosc, sunt putin din fiecare, dar intotdeauna am fost inconjurat de prieteni. Acum insa, cel putin in ultima vreme, stau cam prost la acest capitol. Culmea, am impresia ca nu e vina mea. Si chiar sunt convins de acest lucru. Sunt nevinovat ca un prunc. Dar totusi ceva se intampla... Sa dau un exemplu:
Aseara se trezeste un prieten sa ma intrebe cum se dau massuri pe yahoo messenger. Nu are internet de prea multa vreme si e nestiutor. I-am zis sa-l injure pe cel care i-a zis de massuri si sa-i multumeasca lui Doamne Doamne ca nu stie sa le trimita. I-am explicat ca massurile sunt niste porcarii, ca sunt menite sa enerveze lumea, sa nasca cat mai multe ignoruri...dar degeaba. El insista. Voia neaparat sa stie cum se dau massuri. Am fost nevoit sa-l refuz; i-am spus ca nu vreau sa-l am pe constiinta. M-a rugat frumos. M-am tinut tare pe pozitie. Am incercat sa-l conving ca e mai bine ca deocamdata sa nu stie; parerea mea este ca va fi pregatit pentru a-si asuma asemenea cunostinte atunci cand va fi dat primul ignore din cauza massurilor. Atunci va fi destul de barbat sa faca fata noilor descoperiri. Degeaba...litere tastate in zadar.
La un moment dat se opreste insa. Uau, ce bine ca s-a linistit! Trebuie sa recunosc ca eram cat se poate de fericit. Inca un suflet salvat! Deodata insa simt ca mi se duce covorul de sub picioare: nenorocitul ma anunta plin de mandrie ca tot a aflat!
Bineinteles, ma catalogheaza "bulangiu". Ramane de vazut cum va folosi noile cunostinte. Sper sa ramana intr-un colt al mintii: la lucruri inutile, care merita a fi uitate. Ce va fi mai departe, vom vedea...
Un alt exemplu se leaga tot de maleficul Internet. Ce naiba, este deja o moda ca atunci cand dai de Internet sa macelaresti limba romana in scris? Ma refer la celebrul Limbaj mIRC`caresc, bineinteles. Nu-mi place sa-mi vad prietenii folosindu-l, uitand de toate legile scrierii. Nu, oameni buni, ortografia nu este numai pentru scoala! Si daca ignorarea ortografiei ar fi cel mai rau lucru...
Eu incerc sa-i corectez pe oamenii astia. Stiu ca ii stresez cu replici de genul << "l-am", nu "lam"; "m-am", nu "mam"; "cum", nu "qm"; "cred ca", nu "crek">> si asa mai departe. Din pacate sunt cuprinsi in totalitate de mrejele acestui limbaj care se vrea a fi cool si se supara cand le atrag atentia. Mai si incep sa se dea interesanti...
De mult am incetat discutiile de pe internet cu anumiti amici (cu cate o frumusete de "ignore") si asta numai pentru ca in fata tastaturii devin alte persoane, de nerecunoscut.
Cum este si normal, acum ma intreb: sunt o persoana chiar atat de stresanta si enervanta? Cer prea mult de la oameni?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu